SOCIETATEA
SCRIITORILOR TÂRGOVIŞTENI
( Scurt istoric )
Chiar şi
o succintă „istorie” a Societăţii Scriitorilor Târgovişteni
– care numără în prezent peste 122 de membri cu carnet, scriitori din
România, dar şi din Republica Moldova şi Serbia – nu poate fi disociată
de cele două entităţi ce au determinat hotărâtor
înfiinţarea acestei asociaţii culturale nelucrative şi
apolitice: revista „Litere” şi Editura Bibliotheca din Târgovişte.
Aprilie 2000
marchează data editării seriei noi, să-i zicem totuşi
aşa, a Litere-lor.
Trebuie precizat însă că Litere – aflată astăzi la
începutul celui de-al zecelea an de apariţie
neîntreruptă – nu revendică nicicum (un oarecine ne acuza că am
sfeterisit numele revistei de la... bucureşteni!) calitatea de
continuatoare în timp a programului revistei cu acelaşi nume ce a
apărut o scurtă perioadă la Găeşti, mutându-şi
apoi redacţia la Bucureşti. Poate numai sentimental...
Iată cum evocă Tudor Cristea – devenit director
al publicaţiei – (Litere, anul IV, nr. 3-36, martie 2003) începuturile:
„Fără mijloace financiare, dar sperând că se poate, am
găsit un format apt de a fi justificat cultural şi am gândit de unul
singur primul număr. I l-am rezumat, într-o seară, concitadinului
meu, Dumitru Ungureanu, şi am hotărât, scurt, s-o facem. El a procesat, la calculatorul propriu, materialul şi a
completat editorialul cu câteva idei războinice. În
rest, articole scrise de mine, proză scrisă de el, două pagini
de poezii ale Ioanei Dana Nicolae, câteva încercări poetice ale unei
eleve. Numai 16 pagini, dar o mică bombă.
Sau o zădărnicie. Sau o
aiureală. Nici eu nu mai ştiu.
Trebuie însă să recunosc contribuţia
celui de-al treilea om, Mihai Stan, directorul Editurii Bibliotheca. El ne-a ajutat să tipărim revista, preluând ulterior
toată latura tehnică şi, în ultima vreme, cea mai mare parte din
sarcinile redacţionale.”
Editura Bibliotheca, în sediul căreia se
află redacţia târgovişteană a Litere-lor (o
primă şi încă existentă subredacţie
fiinţează la Găeşti; acesteia i s-a adăugat o alta,
extrem de activă – acad. Mihai Cimpoi, scriitorii Iulian Filip, Vasile
Romanciuc, Ianoş Turcanu şi, cu certitudine, în curând Valeriu Matei
– cu sediul la Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova), a iniţiat
demersurile pentru obţinerea ISSN-ului (1582-0289) şi a realizat,
începând chiar cu primul număr, tehnoredactarea şi tiparul. Editura (tânără, şi ea, pe atunci) şi revista
au crescut împreună. Colaboratorii editurii (al cărei
director, Mihai Stan, este redactor-şef al
revistei, director fiind Tudor Cristea) au devenit colaboratori ai Litere-lor,
iar cei ai Litere-lor – ai editurii. Cei mai mulţi au tipărit,
în timp, cărţi în editura târgovişteană şi au rubrici
în revistă: Alexandru George
(Accente), Mircea Horia Simionescu (Literatură dus-întors), Barbu Cioculescu
(Breviar), Mircea Constantinescu (Portrete în peniţă), acad. Mihai
Cimpoi (Eseu), Florentin Popescu (Note de lectură), Henri Zalis
(Recitiri), Nicolae Scurtu (Restituiri). Colaboratorilor găeşteni –
Tudor Cristea (Editorial, Cronica literară, Revista revistelor), Dumitru
Ungureanu (Alambicotheca), Daniela-Olguţa Iordache (Lecturi), Nicolae
Neagu li s-au alăturat, chiar de la primele numere, cei din
Târgovişte: Mihai Stan (Lecturi, Interviu), Mihai Gabriel Popescu (Clio),
Victor Petrescu (Inedit-Remember), George Coandă (Geocivilizaţie
românească), Ştefania Rujan (Eseu), George Toma Veseliu (Restituiri),
Geogre Anca (Dharma hindusă), Corin Bianu (Lecturi), Emil Stănescu
(Eseu), Ion Mărculescu (Proză), cu prezenţă permanentă.
Scriitorii Nicolae Ionel (Lecturi, Proză),
Grigore Grigore (Poesis), Victor Davidoiu (Proză), Constantin Voicu
(Poesis), Dan Ţop (Epigrama), Ion Bratu (Folclor), George Corneanu
(Ethnos), Florea Turiac (Poesis), Victor Sterom (Poezie universală) au
avut apariţii cvasipermanente.
Nu trebuie trecută cu vederea
colaborarea doamnelor Viorica Răduţă şi Georgeta Adam,
şi criticilor Liviu Grăsoiu, Horia Gârbea, Iordan Datcu ş.a.
Cu intermitenţe au fost găzduiţi în Litere
Emil Vasilescu, Petre Gheorghe Bârlea, Ioan Adam, Marius
Bădiţescu, George Corneanu, Daniel Drăgan, Mircea
Drăgănescu, Marin Neagu, Doina Petrescu, George Sânpetrean, Sorana
Corneanu, Andrada Vissarion, Ioana Dana Nicolae, Petre Flueraşu şi
mulţi alţii.
Întâlnirea la Chişinău, în octombrie 2000, a
redactorului-şef, Mihai Stan, cu poetul Iulian Filip pe lângă înfiinţarea
unei subredacţii a revistei Litere în Chişinău a avut ca
efect rubrica Poezia Acasă (susţinută de poetul şi
graficianul Iulian Filip), în care, lună de lună, au fost
prezentaţi cititorului peste 60 de poeţi contemporani din Basarabia
într-o selecţie autorizată. Pornind de la
această rubrică, Mihai Stan şi Iullian Filip au realizat o
antologie lirică, apărută în două ediţii (a doua fiind
augmentată), la Editura Bibliotheca.
Lumea literară a semnalat apariţiile revistei
Litere în mod repetat, cu interes (şi, îndeobşte, elogios) în Adevărul
literar şi artistic, Literatură şi Artă (Chişinău),
Jurnal de Dâmboviţa, Argeş, Cafeneaua literară, România
literară, Observator cultural, Biblioteca, Curier, Cotidianul, Vatra,
Universul Cărţii, Convorbiri literare, Contemporanul, Naţional,
Săgetătorul, Familia, Luceafărul, Trivium, Sud, Pro Saeculum,
Axioma, Orizont, Oglinda literară ş.a.
Dintre colaboratorii tineri, dâmboviţeni sau nu,
trebuie reţinuţi Margareta Bineaţă, Lucia
Dărămuş, Raluca Ciochină, Andra Rotaru, Alin Zaharia,
Andrei Gheorghe, Andrei Lucian Drăgoi, Andreea Gluh, Alexandra Tomşa,
Mihaela Ştefan şi alţii.
Dincolo de toate, trebuie amintiţi domnii George
Corneanu (directorul Centrului pentru Cultură Tradiţională
Dâmboviţa) şi Mihai Drugă (întreprinzător din
Găeşti – pentru o perioadă determinată) care au asigurat o
parte din cheltuieli începând cu nr. 15, până la
această dată Litere apărând prin eforturile financiare
ale directorului revistei şi ale Editurii Bibliotheca; editura
suportă şi în continuare o parte din cheltuieli.
Ajunsă, în cel de-al zecelea an al
existenţei sale, trecând peste numărul 100, depăşind cu
mult vârsta oricărei alte publicaţii culturale apărute
vreodată în spaţiul dâmboviţean, revista dă semne certe de
longevitate, iar colaboratorii alcătuiesc, nedeclarat, ceea ce s-ar putea numi Noua Grupare Intelectuală Litere.
În ziua de 27 octombrie 2005, o mai veche
dorinţă a literaţilor dâmboviţeni – înfiinţarea
Societăţii Scriitorilor Târgovişteni – s-a materializat, în
şedinţa de constituire a acestei organizaţii de creatori, grupul
de iniţiativă (ce se confundă cu colegiul de redacţie al Litere-lor)
anticipând în planul descentralizării organizatorice – expresie a
autonomiei creatorilor literari din provincie – sincronizarea la
realităţile UE, ai cărei membri suntem (consemnarea
următoare este destinată istoricilor literari atenţi la
amănunte: 27.10.2005 – se obţine de la Ministerul Justiţiei
dovada disponibilităţii denumirii nr.35173; 19.09.2005 –
Judecătoria Târgovişte comunică înregistrarea SST în registrul
special; 27.09.2005 – Certificat de înscriere a persoanei fără scop
patrimonial; 18.10.2005 – obţinerea certificatului de înregistrare
fiscală nr.180489/90).
Iată cum fixează scriitorul Tudor Cristea în
„Câteva precizări” – editorialul din Litere. Revistă
a Societăţii Scriitorilor Târgovişteni, nr. 3 (72)/ martie 2006 – momentul naşterii
SST: „Ideea SST s-a născut în redacţia revistei Litere,
publicaţie care a coagulat, atât cât s-a putut, forţele
scriitoriceşti nu chiar impresionante din zonă.” Şi mai departe,
răspunzând unor cârtitori – „oameni de cultură şi odihnă”
cum îi numeşte T. Cristea –, care au încercat punerea în conflict a SST cu
USR: „SST este o organizaţie constituită juridic, având un statut
bine gândit, aprobat de către membrii fondatori. Nu face
concurenţă altor organizaţii asemănătoare, nu impune
nimănui restricţii privind aderenţa la aceasta (...) şi
nu-şi propune să creeze vreo piedică în calea afirmării
celor care n-o agreează. Este mai degrabă o alternativă la USR, ce nu are în
zonă o reprezentativitate de luat în seamă şi nici nu a
găsit încă forme de implicare reală a membrilor săi”.
Societatea Scriitorilor Târgovişteni nu
înseamnă însă nici pe departe retragerea într-un provincialism
anchilozat, ci asumarea voluntară şi conştientă a unor
acţiuni concertate în dorinţa creşterii vizibilităţii
literaturii create în judeţul Dâmboviţa, atât în ţară cât
şi în spaţiul european „ocupat” deja de grupări ale creatorilor
ce aproape exclud din acest „dialog” pe cei ce nu rezidează în
Capitală sau în marile oraşe ale ţării.
Această dorinţă de deschidere este
şi motivul pentru care, pe 27 octombrie 2005, au fost cooptaţi, pe
lângă membrii fondatori (Mircea Horia Simionescu – preşedinte
de onoare; Mihai Stan – preşedinte; Tudor Cristea, George
Coandă, Victor Petrescu, Emil Stănescu –
vicepreşedinţi; Mihai Gabriel Popescu, Grigore Grigore –
secretari; Dan Ţop – consilier juridic; Florea Turiac –
trezorier) şi personalităţi literare de remarcabil relief:
Iulian Filip (cunoscut scriitor şi animator cultural din Republica
Moldova), acad. Mihai Cimpoi (preşedintele Uniunii Scriitorilor din
Republica Moldova), Victor Romanciuc (poet, dir. adj. la Editura Prut
Internaţional), Nicolae Dabija (directorul revistei
Cinci dintre membrii SST (Mihai Stan, Victor Petrescu,
George Coandă, Mircea Horia Simionescu, Tudor Cristea) sunt şi membri
ai Uniunii Scriitorilor din Republica
Scopul şi obiectivele Societăţii
Scriitorilor Târgovişteni sunt de natură să
asigure forţa acestei organizaţii, aşa cum prevede statutul.
Societatea Scriitorilor Târgovişteni,
organizaţie apolitică, nonprofit are drept
scop să promoveze şi să protejeze drepturile şi interesele
scriitorilor membri ai Societăţii în relaţiile cu
autorităţile. Societatea Scriitorilor Târgovişteni susţine
editarea unor cărţi şi reviste literare, a înfiinţat un salon
literar judeţean, ajuns la a 32-a ediţie, a organizat şi
direcţionat numeroase acţiuni culturale ce au ca obiect
cărţile şi scriitorii (lansări de carte, conferinţe,
simpozioane, aniversări, comemorări, concursuri de literatură), a
sprijinit apariţiei revistelor şcolare etc.
Condiţionat de potenţa financiară
dată de subvenţii, de contribuţia sponsorilor (instituţii,
persoane juridice sau fizice), de cotizaţia membrilor organizaţiei
şi de alte surse, au fost sprijiniţi să
debuteze în volum tinerii scriitori membri ai organizaţiei (Caiete Litere 3 – Treptele visului. Tineri poeţi dâmboviţeni).
Au fost organizate activităţi de
reciprocitate cu scriitori din Republica
Într-un „Act de întemeiere” conceput uşor
grandilocvent, sigur din cauze ce ţin de emoţia întocmitorilor,
semnat de 44 de membri deveniţi, conform Statutului Societăţii
Scriitorilor Târgovişteni, membri fondatori (Corin Bianu, Mihaela
Ciocodeică, Gheorghe Petre Bârlea, Ion Bratu, Victor Davidoiu, Alexandrina
Dinu, Sebastian Drăgan, Daniela-Olguţa Iordache, Ion Mărculescu,
Theodor Iulius Nicolin, Emil Stănescu, Gheorghe
Duţă-Micloşanu, Ion Gavrilă, Dan Gîju, Lucian Grigorescu,
Grigore Grigore, Ion Dincă Hobaia,
Mihail Iurcu, Erich Kotzbacher, Alexandru Manafu, Alexandru Nicolescu,
Nicolae Neagu, Victor Negulescu, Lucian Penescu, József Pildner, George
Piteş, Ştefania-Viorica Rujan, Bucur Serghie, George Sânpetrean,
Florea Turiac, Dumitru Ungureanu, Ion Iancu-Vale, Constantin Voicu, Virgil
Voinescu-Orăşanu) se consemnează: „Astăzi, 27 octombrie,
anul de la Domnul 2005, în vechea Cetate a istoriei şi culturii,
Târgovişte, noi, cei reuniţi la Biblioteca Judeţeană „Ion
Heliade Rădulescu” pentru a aşeza piatra de temelie, am luat
hotărârea de a înfiinţa, întru propăşirea spiritualităţii
româneşti, Societatea Scriitorilor Târgovişteni. Dorindu-se a fi
continuatoarea vrednică a unei ilustre tradiţii, începută la
vremea scrierii Învăţăturilor lui Neagoe Basarab către
fiul său Theodosie, Societatea Scriitorilor Târgovişteni a luat
naştere, aşadar, prin gândul ctitorilor şi vrerea liber
exprimată a celor care subsemnăm acum şi aici acest Act de
întemeiere ca să rămână mărturie în timp şi
pildă de urmat şi de perpetuat pentru cei ce vor veni după noi”.
În prezent, SST are peste 122 de membri cu carnet, în
ultimul timp Societatea fiind deschisă mai ales tinerilor scriitori
(Andrei Gheorghe, Andrei Lucian Drăgoi, Alexandra Tomşa, Andreea
Mihaela Gluh, Nicoleta Cojoianu, Doina Mihaela Dimitriu), dar şi celor
care, din diverse motive, nu au dobândit calitatea de membri fondatori (George
Călin, Nicolae Petrescu, Ion Enescu-Pietroşiţa, Ioan N. Radu,
Ion Sorin Ivaşcu, Mircea Bădoiu, George Toma Veseliu, Marin
Rădulescu, Niculae Ionel, Adrian Georgescu, Cristian Buzăţel,
Ivan Vasile Ivanoff, Niculae Năbârjoiu, Manina Cerasela Leaşu,
Horaţiu Radu Maniţi, Viorica Pop, Marin Petre Constantin, Dumitru
Radu Luca, Marin Rădulescu, Ana Baity, Ion Vişan, Gheorghe Canache,
Flavia Stoica, Valeria Arsene, Titi Damian, Victor Sterom – Dumitrescu Ion,
Emanoil Toma, Mihai Antonescu, George Ioniţă, Vasile Barbu, Pavel
Gătăianţu, Ionel Stoiţ, Petru Onciu, Ioţa Bulic,
Dănuţ Drăghici, Tiberiu Popovici, Dimitrie Acea, Nicolae Gheyu,
Valerică Niţu, Ana Hâncu, Alin Vrăbiescu, Carmen Duvalma – C.
Miriţă, Gheorghe Râmboi – Gh. Râmboiu-Bursucan, Gheorghe Olteanu – Geo
Olteanu, Lucian Drăgoi, Florin Sălceanu Oprea, Iulian Moreanu – Gheorghe
Ciocodeică).
Tot ceea ce au întreprins
până acum scriitorii dâmboviţeni face din SST o entitate cu
vizibilitate în ceea ce numim încă reflex „viaţă
culturală”. Câteva repere în sprijinul afirmaţiei: Salonul
literar al SST, ajuns la peste 32 de
întâlniri ale literaţilor dâmboviţeni, moderat de poetul şi
criticul literar Tudor Cristea, care a impus un spirit polemic
discuţiilor, promovându-se astfel doar literatura valoroasă,
adună, lunar, poeţi, prozatori din generaţii diferite. Se citesc
fragmente din viitoare volume (versuri, proză, eseu, critică
de întâmpinare), se comentează, se lansează cărţi ale
membrilor SST, se programează „mese rotunde”. La origine a stat însă
revista Litere.
De altfel, despre revista Litere, Dicţionarul
general al literaturii române, vol. IV L/O dă date pe o coloană
şi jumătate, fraza de final fiind caracterizantă: „Litere a
reuşit să coaguleze un grup de autori legaţi de spaţiul
dâmboviţean, de la reprezentanţii Şcolii de la Târgovişte
până la generaţiile mai noi, şi s-a impus prin valoarea
materialelor publicate, prin fermitatea şi caracterul avizat al opiniilor,
dar şi printr-un mod elegant de a polemiza. Legând
prezentul de trecut, L. aspiră, aşa cum sună titlul unei
rubrici, să realizeze o «Şcoală dâmboviţeană»”
(Academia Română, Dicţionarul general al literaturii române,
Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2006, vol. IV L/O, p. 76-77).
Inserarea citatului se justifică prin faptul că SST este, aşa
cum adesea s-a afirmat, o emanaţie a revistei Litere,
devenită, firesc, Revistă a Societăţii Scriitorilor
Târgovişteni.
Puţine sunt, de altfel, noutăţile în
cultura dâmboviţeană postdecembristă: apariţia revistelor
de cultură Curier, Eroica, Litere, Armonia (ultimele două, sub
egida SST), ai căror colaboratori sunt în mare parte membri SST, şi a
cotidianului Jurnal de Dâmboviţa cu numeroase pagini culturale;
înfiinţarea Universităţii „Valahia”; apariţia unor edituri
active (Bibliotheca, Pandora M – înlocuită din 2007 cu Marcona); fondarea
unui teatru profesionist, Teatrul Municipal „Tony Bulandra”, a filarmonicii
Muntenia. Nu întâmplător, în articolul „Un
fenomen spiritual – Grupul Cultural de la Târgovişte: Pro Millenium” (Jurnal
de Dâmboviţa, 10.03.2006) –, se emite ideea că întâlnirea unor
aceiaşi scriitori în paginile revistelor de cultură „a dus la
organizarea unor forme de unificare a potenţialului acestora în Societatea
Scriitorilor Târgovişteni şi în filiala târgovişteană a
Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România.
Crearea unei active Societăţi a Scriitorilor
Târgovişteni, alături de o tot de atât de activă filială a
UZP constituie unul dintre momentele de referinţă în cultura
spaţiului dâmboviţean contemporan, ale cărui benefice efecte
sunt deja vizibile.
O doleanţă mai veche – Caietele Litere –
prinde consistenţă, prin
apariţia primelor trei numere, dedicate poeziei, prozei, prin efortul
Grupului Editorial „Bibliotheca – Marcona”, partener oficial al
Societăţii Scriitorilor Târgovişteni. Cel
de-al treilea număr, dedicat poeziei dâmboviţene tinere (Litere 3
– Treptele visului. Tineri poeţi dâmboviţeni, 2008),
a apărut recent.
De curând, cu sprijinul financiar al Consiliului
Judeţean Dâmboviţa, a apărut colecţia SST „Biblioteca
Societăţii Scriitorilor Târgovişteni”, ajuns la numărul 12:
1 – Ingeri zburând pe maci (versuri de Florea Turiac); 2 – Masa
„hoţilor”. Povestirile vânătorului (proză semnată de
Gheorghe-Duţă Micloşanu); 3 – Agremin şi încă
ceva – metaroman (o carte a lui Corin Bianu, a
cărei acţiune se petrece în spaţiul găeştean
contemporan); 4 – Ninsoarea care ne trebuie (poezii pentru copii şi adolescenţi ale
decanului poeziei dâmboviţene, Nicolae Neagu); 5 – Caiete „Litere”.
30 de prozatori (Societatea Scriitorilor Târgovişteni); apoi, 6 – Alambicotheca
(Dumitru Ungureanu); 7 – Moličre a fost deranjat... eseuri
şi lecturi autoreflexive (Daniela-Olguţa Iordache); 8 – De
la clasici la contemporani. Cronici şi eseuri critice (Tudor Cristea); 9 – Litere
3 – Treptele visului. Tineri poeţi
dâmboviţeni (Mihai
Stan, Tudor Cristea); 10 – „Primăvara
albastră”. Cronica unui festival naţional de
„cuvinte potrivite” (George
Coandă şi Rodica Cojocaru); 11 – Litere 100. Istoria unei reviste literare dâmboviţene (Mihai Stan, Tudor Cristea); 12 –
Târgovişte-India. Antologie de poezie /
Poetical Antology (George
Anca, Mihai Stan).
De menţionat că exceptând
primele cinci cărţi din această colecţie, finanţarea a
fost asigurată de Editura Bibliotheca, precum şi din sume provenite
din cotizaţie (5 lei lunar) şi din colectarea drepturilor de autor.
Sunt acestea semne certe că,
împreună cu revista Litere, Societatea Scriitorilor
Târgovişteni a devenit o reputată entitate a culturii spaţiului
dâmboviţean.
prof.
Mihai Stan
Preşedinte
executiv al SST