PETRE GHEORGHE BÂRLEA

 

(29.VI.1951, Caransebeş, Caraş-Severin)

istoric literar, eseist, lingvist, publicist

 

 

 

După absol­virea studiilor gim­naziului şi liceului în oraşul natal, urmea­ză cursurile Facultăţii de Filologie Clasică (latină-greacă) a Univer­sităţii din Bucureşti (1974), apoi pe cele ale Facultăţii de Filologie Modernă (română-franceză), la aceeaşi universitate (1980). Din 1995, doctor în lingvistică generală şi comparată. Din 1992 lector universitar, apoi conferenţiar şi profesor la Universitatea „Valahia” Târgovişte. Director al Colegiului Universitar Pedagogic, şef al Catedrei de Litere, Prorector. Şef al Catedrei de Limbi Clasice, Balcanice şi Slave la Universitatea „Ovidius” Constanţa (din 2005). Profesor asociat al Universităţii din Bucureşti, din anul 2004, al Institutului de Studii Religioase din Cleveland, S. U. A. Lector de limbă, cultură şi civilizaţie română la Universitatea „Karolinum” din Praga (1993-1996), apoi la Universitatea Paris IV Sorbona (2001-2003). Este membru al Societăţii de Studii Clasice din România; preşedintele Filialei Dâmboviţa a Societăţii de Ştiinţe Filologice din România; membru al Academiei Româno-Americane de Ştiinţe şi Arte, al Societăţii Internaţionale „Ovidianum” şi al Societăţii de Studii Clasice din Franţa. Redactor-şef la „Graiul Dâmboviţei”, serie nouă (1990-1994). În colegiul de redacţie al publicaţiilor „Târgovişte”, „Longitudini”, „Analele Universităţii Valahia”, „Viaţa ştiinţifică a Universităţii Valahia”. Debut publicistic în „Tribuna şcolii” (1976). Colaborează la: „Amfiteatru”, „Argeş”, Dâmboviţa”, „Din viaţa şcolii dâmboviţene”, „Limbă şi Literatură", „România literară”, „Tribuna”, „Tribuna României”, „Valachica”, „Curier”, „Litere” etc. Debut editorial în 1984, cu volumul „Pe urmele lui Grigore Alexan­drescu”, urmat în 1988 de „O româncă spre Polul Nord. Pe urmele Smarandei Gheorghiu”. Premiul Academiei Române pentru eseul „Haosul şi Ordinea…”, 2000, Diploma pentru „Opera omnia” a Bibliotecii Centrale Pedagogice şi Diploma Societăţii Scriitorilor Târgovişteni (2006), cu ocazia împlinirii vârstei de 55 de ani, Diploma de Profesor Onorific al Universităţii „Valahia” din Târgovişte (2012). La acestea se adaugă alte diplome şi medalii, naţionale şi internaţionale, acordate pentru activitatea didactică şi socio-culturală. Cetăţean de Onoare al Municipiului Târgovişte (2004).

 

Scrieri

Pe urmele lui Grigore Alexandrescu. Bucureşti, Ed. Sport-Turism, 1984; O româncă spre Polul Nord – pe urmele Smarandei Gheorghiu, Bucureşti, Ed. Sport-Turism, 1988; Manual de cores­pondenţă ceho-română. Universitatea din Praga, 1996; Contraria Latina – Contraria Romanica. Sistemul antonimelor în limba latină şi reflexele sale în limbile romanice. ed. I, Târgovişte, Ed. Macarie, 1996; ed. a II-a, Târgovişte, Ed. Macarie, 1997 (2 vol.); ed. a III-a, Bucureşti, Ed. All-Educaţional, 1999; Grigore Alexandrescu – un clasic printre romantici. Târgovişte, Ed. „Stolnicul Cantacuzino”, 1998; Studii de lingvistică generală şi lingvistică latină. ed. I, Târgovişte, Ed. Macarie, 1999; ed. a II-a, sub titlul Miezul cuvintelor. Studii de lingvistică generală şi lingvistică latină. Târgovişte, Ed. Bibliotheca, 2000; Introducere în studiul latinei creştine. Bucureşti, Ed. „Grai şi Suflet – Cultura Naţională”, 2000; Lexicul românesc de origine franceză (în colaborare cu R.-M. Bârlea). ed. I, Târgovişte, Ed. Macarie, 2000; ed. a II-a, Târgovişte, Ed. Bibliotheca, 2001; Peithous Demiourgos. Ştiinţa şi arta convingerii în antichitatea greco-latină. Târgovişte, Ed. Bibliotheca, 2004; Rolul traducerilor din latină în formarea limbii române literare. Bucureşti, Ed. Academiei Române, 2004; Limba română contemporană… (în colaborare cu Matei Cerkez). Bucureşti, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, 2006; Ana cea Bună. Lingvistică şi mitologie, Bucureşti, Ed. „Grai şi Suflet – Cultura Naţională”, 2007; Limba poveştilor populare româneşti. Bucureşti, Ed. Academiei Române, 2008; Limba română contemporană Bucureşti, Ed. „Grai şi Suflet – Cultura Naţională”, 2009; Multilingvism şi interculturalitate. Bucureşti, Ed. „Grai şi Suflet – Cultura Naţională”, 2010.

 

Ediţii îngrijite şi volume coordonate

Smaranda Gheorghiu. Schiţe din Târgovişte. Târgovişte, Ed. Pildner & Pildner, 2003; Une île de latinité. Langue et littérature roumaine. Presse de l'Université Paris IV-Sorbona, 2003; Diversitate şi identitate culturală în Europa. I-V. Târgovişte, Ed. Bibliotheca/Bucureşti, Ed. M. L. R., 2004-2009; Smaranda Gheorghiu. Grigore Alexandrescu. Târgovişte, Ed. Pildner&Pildner, 2004; Smaranda Gheorghiu. Veronica Micle. Târgovişte, Ed. Pildner&Pildner, 2005; Smaranda Gheorghiu. Rănile noastre sociale. Târgovişte, Ed. Pildner&Pildner, 2005; Spaţii imaginare în literatura română pentru copii (Releveu), Târgovişte, Valahia University Press, 2006; Espaces imaginaires dans la littérature roumaine d’enfance. (Relevée). Târgovişte, Valahia University Press, 2006; De la local la universal. Spaţii imaginare şi identităţi în literatura pentru copii. Bucureşti: Ed. Muzeul Literaturii Române, 2006; Dicţionar de locuri imaginare în literatura pentru copii. Bucureşti: Ed. Muzeul Literaturii Române, Ediţia I: 2006; Ediţia a II-a, revăzută şi adăugită: 2009; L’identité européenne et le dialogue entre les cultures. Bucureşti: Ed. „Grai şi Suflet – Cultura Naţională”, 2010.

 

Traduceri

Arthur Schopenhauer. Dialectica eristică sau Arta de a avea întotdeauna dreptate. Bucureşti: Ed. Muzeul Literaturii Române, 2010.

 

Referinţe

Petrescu, Victor. Dicţionar de literatură al judeţului Dâmboviţa. 1508-1998, Târgovişte, Ed. Bibliotheca, 1999, p. 19-21; Chişu, Lucian. Gh. Bârlea. Introducere în latina creştină, în vol. Nouăzecişinouă de cărţi”. Craiova, Scrisul Românesc, 2004, p. 225-228; Petrescu, Victor. Scriitori şi publicişti dâmboviţeni. 1900-2004, Târgovişte, Ed. Bibliotheca, 2005, p. 16-18; Enciclopedia oraşului Târgovişte, ed. a II-a, Târgovişte, Ed. Bibliotheca, 2012, p. 91-92.

 

Andrei, Al., P.Gh. Bârlea. Pe urmele lui Grigore Alexandrescu, „Limba şi literatura română”, nr. 2, 1985, p. 59-60; Piru, Alexandru. Grigore Alexandrescu, în vol. Discursul critic, Bucureşti, Eminescu, 1985, p. 152-155; Bălan, Ion Dodu. „Pe cine propuneţi la premiile pentru creaţie literar-artistică pe anul 1984?;P. Gh. Bârlea, Pe urmele lui Grigore Alexandrescu”, SLAST, 12(183), 24 martie 1985, p. 7; Rachici, D. Grigore Alexandrescu, „Contemporanul”, nr. 50 (2039), 13 dec. 1985, p. 15; Stănescu, G. Cinci minute cu Petre Gheorghe Bârlea. Tribuna României”, 1. 06. 1988, p. 6; Manolescu, Neghină. O româncă spre Polul Nord. Tribuna”, nr. 3, 28 sept. 1989, p. 8; Popa, V. Universitar târgoviştean în Insulele Canare. Dâmboviţa”, 28 oct. 1997, p. 4; Stan, Mihai. Petre Gheorghe Bârlea [interviu], Litere”, nr. 8, nov. 2000, p. 22-24; Scărişoreanu, Oana. Prof. univ. dr. Petre Gheorghe Bârlea, laureat al Premiului Academiei Române. Dâmboviţa”, 15 dec. 2000, p. 7; Florescu, Gh. O carte utilă şi reuşită. Iaşi, „Convorbiri literare”, 20 ian. 2001, p. 37; Damian, Th. O lucrare impresionantă, de proporţii şi de înalt profesionalism. Lumină lină”, New York, 1. 03. 2001, p. 180; Cîrstea, R; Nedelcu, M. „Cu un palmares universitar şi publicistic impresionant, Petre Bârlea – primul universitar târgoviştean profesor la Sorbona, „Dâmboviţa”, 22 sept. 2001, p. 2; Coandă, G. Gheorghe Bârlea. Miezul cuvintelor. Jurnal de Dâmboviţa”, 10 02. 2001, p. 23; Pildner, J. „Important este să intri pe uşa din faţă” – interviu cu Prof. dr. Gh. Bârlea. Kindia”, iun. 2001, p. 2-5; Macias, C., Gh. Bârlea. Introducere în latina creştină. Analecta Malacitana”, Malaga, XXIV, 1, 2001. p. 239-242; Toma, R. F, P. Gh. Bârlea. Ana cea Bună. Lingvistică şi mitologie. Bucureşti, „Limbă şi literatură”, vol. LII, I-II, 2009, p. 117-119.

 

Opinii

Cum e posibilă o biografie axată pe drumurile scriitorului? Petre Gheorghe Bârlea o demonstrează într-o carte recent apărută, scrisă cu elan şi căldură, excelent documentată; ea răspunde exigenţelor colecţiei în mod inteligent, fără a forţa nota. Autorul stăruie asupra antecedentelor târgoviştene ale lui Alexandrescu, aducând şi o serie de ştiri inedite sau mai puţin cunoscute… Celelalte episoade ale biografiei şi creaţiei sunt tratate concis, dar fără economie de informaţie şi fără a da senzaţia unui rezumat superficial. Încât, până la urmă, avem de-a face nu cu o lucrare de circumstanţă, efectuată dintr-un unghi specific (şi, pentru Alexandrescu, non-pertinent), ci cu o veritabilă monografie a scriitorului, exactă în afirmaţii şi măsurată în interpretări, care va fi citită cu folos… (Paul Cornea).

 

Bună la Petre Gheorghe Bârlea este reconstituirea călătoriei lui Alexandrescu împreună cu Ion Ghica, în 1842, la mănăstirile de peste Olt. Cităm câteva glose: «O ciudăţenie dendrologică au constituit-o imensele păduri de nuci sălbatici, ale căror urme se mai văd şi astăzi şi de la care şi-a luat numele cea mai importantă mănăstire din Ţara Românească, Cozia. E drept că numele ei actual este turcesc, „koz însemnând „nucă” în limba turcă, dar pentru că în sec. al XV-lea cuvintele turceşti nu pătrunseseră încă pe aceste meleaguri, lingviştii consideră mai probabilă influenţa cumană sau pecenegă. De precizat că în documente apare şi cu numele ei românesc, Nucet». (Al. Piru).

 

Ideea fundamentală de la care pleacă profesorul Bârlea este că latina creştină constituie, înainte de toate, o varietate a latinei, apărută în anumite circumstanţe temporale, religioase şi sociale foarte concrete, al cărei caracter de „limbă specială” ridică o serie de probleme morfosintactice, lexicale şi stilistice… În final, considerăm că obiectivele urmărite de autor cu această carte s-au îndeplinit cu succes. (C. Macias).

 

Rod al unei informări de detaliu, dublată de lungi stagii meditative pe marginea subiectului în discuţie, cercetarea profesorului Bârlea se dovedeşte a fi cea mai reuşită sistematizare a studierii latinei creştine. Chiar şi pentru cititorul obişnuit, cartea este interesantă şi incitantă, întrucât ia în discuţie, pe lângă fenomenul lingvistic în sine, şi alte sisteme, precum cel religios, filosofic şi cultural, acestea funcţionând unitar şi având tot atâtea consecinţe şi semnificaţii. (Lucian Chişu).